Bienvenidos a nuestra página web
-
Jurnalul unui emigrant - Episodul 2

Capitolul 1. Despre neliniste si prietenia adevarata.
Pana sa traiesc bucuria de a-mi vedea primul articol publicat intr-o revista romaneasca din Spania, si pana sa citesc comentariile generate de acele cuvinte, credeam ca toate s-au orit in loc pentru mine. Ca nimic nu misca intr-o directie buna. Asteptam cu disperare un semn, sau poate un imbold de a-mi gasi un rost aici. De a fi in rand cu ceilalti. In momentele mele de panica imi treceau tot felul de intrebari prin minte. Cine sunt Eu? Mi-am amintit ca Nichita Stanescu a raspuns la o intrebare identica: ”o pata de sange care vorbeste”. Dar cine eram totusi, EU? Un emigrant care simula, in fiecare zi, bucuria de a-si fi gasit o slujba, un emigrant caruia I se facuse dor de tara lui, dar care trebuie sa taca. Un om ca toti oamenii care a invatat din mers ca viata nu este o acadea, ci mai degraba un platou gretos de midii imbibate intr-un sos prost condimentat.
-
-
Radiografia unui capsunar
M-am decis greu sa scriu despre Spania vazuta prin ochii unui roman. Si asta in conditiile in care marea majoritate a romanilor de aici sunt dispretuiti. Nu de spanioli, ci chiar de cei de acasa. Apelative gen "capsunari", "sclavi" sunt des intalnite in presa romaneasca, spuse mai ales de "oameni de seama" din Romania.... Lo Más Sabroso


